The world is just illusion trying to change you

 


Da... desi nu ti.am zis nicicand... doare..pentru ca am crezut in vorbe si am pierdut.
  Pentru ca sunt lucruri ce dor, nu fizic...ci psihic.. de aceea uneori imi doresc sa mai fiu copil, caci juliturile din genunchi se vindeca mai usor decat inimile rupte.
Ah. durere sedata.
sedata de sperante.
sperante spulberate.
spulberate de nepasarea ta...si totusi inca neatinse, se zbat.
se zbat degeaba pentru ca eu n.o sa le ating niciodata... n.o sa mai lupt pentru asta vreodata...le las sa zboare fiindca eu n.am reusit, caci tu n.ai mai ramas inca putin sa.mi creasca aripile sa pot sa zbor.
Si totusi uneori reusesc sa zambesc, e adevarat ca.i un zambet tamp...ca.i doar pe dinfara, caci pe dinauntru sunt o leguma.dar conteaza si uneori imi da o stare de bine.
          tigari si zambete.
a venit toama.
              culori noi.
e mai frig.
                   lacrimi uscate de adierea vantului rece de toamna.
     inima incetosata.
             dezamagire si spaima impietrificate in mine.
clipe de liniste.
          clipe de tacere.n haos.
                       sunete ce le caut cu disperare
 sunete de care mi.e dor...
[sunetul calatoreste cu aproximativ 335 de metrii pe secunda. adica aproximativ o treime de kilometru, iar tu te aflii probabil la aproximativ 5 km de mine. daca te strig acum o sa ma auzi cam peste aproximativ 1.5 minute]
Te strig din pragul usi fiindca stiu ca nu ma vei auzi.
te strig sperand ca imi vei raspunde candva.
te strig pentru ca mi.e dor de vocea ta.
te strig caci nu vreau sa.ti uit vocea.
te strig chiar daca nu mai am voce si putere s.o mai fac
...te strig degeaba...pentru ca zgomotele pe care vreau sa le aud sunt mult prea departe.
Tacere din nou. inchid ochii. ma intorc cu gandul si cu inima inapoi putin, pentru ca mi.e dor. ma intorc pana la clipa pe care vreau s.o opresc..
Clipa ramai!
.....degeaba caci e o porunca de care timpul nu asculta niciodata..
Deschid ochii, sunt tot aici.
e liniste. imi fac inima sa bata, caci a uitat ce inseamna sa pulseze sange intr.un corp mut.
Amintiri. trecut. amintiri. imagini. sunete. culori. amintiri si iar amintiri. amintiri ce nu ma ucid, dar fac ranile sa doara si sa sangereze din nou.
si cum sa stergi amintirile?  ca doar asta lasam in urma noastra...si uneori doar ele ma fac sa zambesc cu ochii inchisi si plini de lacrimi... si zambesc gandindu.ma ca soarele a rasarit in fiecare alta zi si nimeni si nimic nu l.a oprit.
Si poate candva...
o sa ajung sa visez.
o sa ajung sa iubesc.
o sa ajung sa nu mai iert ceea ce mi se greseste.
o sa ajung sa zambesc cum o faceam odata, nu doar pe dinafara.
o sa.mi recapat sufletul smuls candva.
o sa zambesc pentru cineva mai special decat tine, si sper sa merite caci tu n.ai meritat.
si n.o sa plec niciodata asa cum ai facut.o tu.
pentru ca eu n.am incercat decat sa iubesc un suflet cu o inima de piatra care  nu stie sa iubeasca, stie doar sa urasca.
si totusi n.o sa te uit. ii tin minte pe toti care au plecat.
           ..si cate de drag imi erai odata.
                  ...si la cate as fi renuntat doar ca sa te vad fericit.


Si poate candva o sa citesti din intamplare aceste randuri, in care as vrea sa fi ce nu mai esti.
si sa stii ca n.am sa strivesc eu visul sub picioare, asa cum ai facut tu..eu n.am sa patez cu vorbe ce mi.e drag.
...as fi putut sa spun ca esti ca oricare..dar n.o voi face.

Caci oricine poate ajunge la tine, te poate atinge, te poate rani si parasii...si sa stii ca eu n.am vrut decat sa te iubesc si sa te vad fericit. pacat ca tie nu ti.a pasat deloc.


...si stiu ca poate candva vei trece pe aici...si stii foarte bine ca despre tine e vorba:)

                                                                     Please don't go
                                                                    I want you to stay
                                                                    I'm begging you please
                                                                    Please don't leave here
                                                                    I don't want you to hate
                                                                   For all the hurt that you feel
                                                                    The world is just illusion
                                                                    Trying to change you

in loc de suflet ce pun acum?

 


Caci vocea ta inca ma alina. si nu voiam decat sa.mi promiti ca n.o sa ma lasi singura in lumea asta.
Parca a fost o joaca, si se pare ca m.am jucat cu o papusa ce imita sentimente, caci ai trecut prin mine ca printr.un asfalt cald si ai lasat urme. pentru ca esti tot ce conteaza aici si pentru ca asta e ceea ce poti schimba numai tu.
Caci tot ce trece, trece, se uita dar lasa urme.

Si acum simt cum cortina disperarii se lasa asupra mea si ma intreb de ce nu pot sa fac ceea ce vreau cu adevarat sa fac.
Si incerc sa traiesc acum neimpovarata de trecut si inconstienta de spaimele viitorului, dar totusi nu pot s.o fac, ma simt atat de bantuita de trecut si de viitor incat nu pot decat sa sar trecator prin ceea ce mi se intampla acum.
                 Si mi.e dor de acea vreme in care nu eram incarcata de amintiri grele si dureroase, de aceste ramasite ale trecutului ce nu.mi dau pace...si imi pare rau ca nu pot sa le arunc sau sa le sterg pur si simplu.
  Si incerc sa ma eliberez de toate impedimentele atentiei: agitatie, furie, tristete, dor nemarginit, indoiala, dorinta si somnolenta, pentru ca mintea mea e ca un camp de lupta, unde incerc sa alung amintirile zgomotoase si sa las toate gandurile sa se scurga in afara mea.
                  Pentru ca fericirea e ceva ce nu o sa ating probabil niciodata, dar o sa alerg in cautarea ei toata viata.Si stiu ca nimic nu e permanent, pentru ca totul trece, totul aluneca prin fata noastra la fel de ferm si irevocabil ca un peisaj vazut prin fereastra trenului.

Si candva o sa ma indepartez de viata, o sa ma relaxez si o sa observ spectacolul trecator, pentru ca viata e suferinta, iar suferinta e cauzata de legaturi si antidotul e greu de gasit....si ce rost mai are? mai ales cand  nu vad decat renuntare, sacrificiu, limitare, resemnare, pentru ce sa mai lupt?
Si cand o sa reusesc sa ma indepartez o sa creez o stea care danseaza in tot haosul asta si o sa redea lipsa sperantei mele pentru un viitor mai bun, in schimb o sa fie peste tot si nicaieri, o sa.i invete pe ceilalti sa zambeasca, sa iubeasca si sa infloreasca ca o floare nu pentru a fi vazuti, ci pentru ei, sa le faca placere lor nu celorlalti... caci bucuria de a fi consta in a fi si a te multumi pe tine insuti.
Si apoi o sa fac un pas mai departe si o sa uit prostul obicei de a prinde sagetile trase spre mine, ca mai apoi sa ma impung singura cu ele.
O sa uit si o sa ma indepartez incet de ceea ce ma doare si ma face uneori sa plang, o sa.mi adun cu grija toate cioburile infipte adanc in inima si o sa las golurile alea pentru cei intarziati.
        Dar pana atunci o sa indur tacerea, totul de dragul unui zambet pierdut.
Pentru ca tot ce tu n.ai de spus, e un gand ce.a fost sa fie dus
si n.ai sa fi al meu...
o zi macar de.ai sta cu mine in gand.
Prea multe sentimente ascunse...
        si nu stiu de ce amintirea ta e cea care ma raneste...dar spune.mi tu in loc de suflet ce pun acum?

waw. old..but...

-->

E aiurea pt ca desi a trecut atata timp inca mi-e dor de tine…mi-e dor de noi.
Si stiu ca sunt altii care ma vor si sunt multi care ar fi vrut sa fie in locul tau macar un minut si probabil ar fi meritat mai mult decat tine,dar ei nu au avut NIMIC,nici macar o secunda din timpul pe care l-ai avut tu.Iar tu nu ai facut NIMIC…de ce?
Era atat de simplu,dar nu ai facut NIMIC sa ma pastrezi..
era atat de simplu,nu vroiam ceva complicat pt ca cele mai simple lucruri sunt minuni.
Din cauza ta urasc multe lucruri,fiecare lucru care imi aminteste de tine il urasc..numai pt ca te-am iubit.
Toti spun ca nu m-ai meritat si stiu ca au dreptate,dar ei nu stiu sau nu vor sa inteleaga ca te-am iubit si nu pot sa las totul in urma ca si cum nu ar fi fost NIMIC,iar ceilalti dau sfaturi,dar nu vor sa inteleaga ca nu pot sa uit totul asa pur si simplu..cel putin mie mi-e imposibil sa las totul in trecut..
Si stiu ca sunt o fraiera pt ca nu pot sa merg inainte si mereu ma intorc in trecut.
Imi amintesc de tine,de noi,de tot ce a fost si nu va mai fi,de ceea ce as fi vrut sa fie si nu era…si toate astea din cauza ca pt tine au contat mai mult ceilalti decat mine.Stiu ca ma vrei inapoi,dar se pare ca ai pierdut tot si oricat as tine la tine nu m-as intoarce pt ca te vei purta la fel,asa esti tu si nu te poti schimba.
Si totusi nu-i vreau pe ceilalti,te vreau pe tine,defapt nici pe tine nu te mai vreau…nu mai vreau NIMIC.
Erai totul pt mine,acum cred in NIMIC Chiar daca esti cu atatea zdrente tot pe mine ma vrei,dar esti constient ca nu ma mai intorc la tine doar pt simplul fapt ca nu ai stiut sa ma pretuiesti atunci cand m-ai avut.
Iar atunci cand vei avea nevoie de mine nu o sa fiu aici,strig-o pe zdreanta ta…poate ea isi face griji.
Pana la urma nici nu stiu ce ai vrut sau ce vrei,nu stiu ce s-a intamplat,ce se intampla ..nu stiu sau poate nu mai vreau sa stiu NIMIC.
Aici langa mine era locul tau ,aici as fi fost mereu in preajma ta,dar ai plecat..asta este.
Mi-e dor de tine,mi-e dor de noi,dar in acelasi timp simt ca te urasc pt tot.Te-am iubit,chiar pot sa spun ca inca te mai iubesc,dar nu te mai vreau inapoi,iar asta este ultima data cand mai vorbesc de tine,de noi.

Cateva randuri pentru tine.

     Cateva randuri despre el..

               Cateva randuri pentru el...
                           ..poate chiar ultimele.

Doar o viata am si o aveam pentru tine. S.a sfarsit totul inainte sa inceapa si imi pare rau...
Stiu a fost o perioada destul de lunga in care puteam sa fac multe..dar n.am facut nimic..sa nu crezi ca nu regret si acum.
Stiu ca sunt o ciudata care nu stie ce vrea, de fapt stie dar nu arata...care se multumeste cu putin pana ajunge sa piarda tot..si stiu cat de neimportanta sunt pentru tine, stiu dar cu toate astea si eu am sentimente, si pe mine ma doare...caci toate vin asa dintr.o data si din nimic, toate nenorocirile si toate bucuriile, toate nimicurile alea care ne fac sa suferim sau zambim...sa uram sau sa iubim.

        Deja am ajuns in punctul in care nu mai pot sa mint, si nu am nici cuvinte pentru cat de multe simt..e o varza totala in capul meu..am atatea de spus...as vrea sa ma opresc aici, sa  nu mai scriu dar nu pot.. chiar simt nevoia sa ma descarc mai mult ca niciodata...caci sunt atatea imagini si cuvinte care imi rascolesc  corpul si fac numai ravagii..simt ca ma sufoc, ca nu pot sa merg mai departe..dar totusi o fac..merg incet..caci pana acum am alergat de frica unui gand ce imi strangea sperantele si le arunca in vant..asta pana cand am picat si le.a spulberat pe toate...toate sperantele mele s.au dus, iar acum nu mai am nimic.
E totul iluzie, poate in asta am trait si pana acum fara sa.mi dau seama...un vis care nu avea sa se implineasca niciodata, dar eu speram si visam in continuare, dar m.am trezit brusc si am cazut..si nu stiam cat de dura e realitatea si cat doare sa nu mai poti sa visezi, sa nu mai aiba rost..

           Stiu ca nu ti.am spus niciodata, si ca acum e prea tarziu....dar te iubeam si n.am incetat sa tin la tine nici o clipa, si nu ti.am aratat cat am avut ocazia, acum nu mai pot sa fac nimic...si cu toate astea chiar te iubeam, asa cum am stiut eu, fara cuvinte, fara dovezi...iubeam tot la tine, iubeam cuvintele si bucuria de a compune[aveai in cap ritmul, cauta, inlocuieste, aranjeaza, asculta, reface, reasculta, suprapune si iar asculta. energie. furie.si la sfarsit ceva genial], iubeam la tine felul firesc in care iti exprimai dorintele...si ochii, atat de deosebiti, puternici si sinceri, ochi in care puteam sa am incredere, ochi care puteau sustine privirea oricui, ochii...pe ei i.am iubit cel mai mult.
Si mi.e atat de dor de tine, as vrea sa.ti mai aud vocea o data, vocea care imi rascolea tot corpul si ma umplea de fericire.
Si imi pare rau ca n.am facut nimic cand am avut ocazia, de teama  sa nu se termine tot, de teama ca nu.ti pasa, imi pare rau ca nu te.am strans in brate cand puteam s.o fac...imi pare rau..dar ce pot sa mai fac acum?

Stiu ca am gresit mult, si imi e dor de cuvintele tale...si daca ai fi aici te.as strange in brate pentru ca tin la tine, chiar tin..si nu trece minut in care sa nu ma gandesc macar o secunda la tine...iarta.ma ca nu ti.am spus cat de important esti pentru mine, si asta pentru ca ma multumeam cu putin, ma multumeam sa te iubesc fara cuvinte si fara dovezi, ma multumeam sa stiu doar eu cat tin la tine in loc sa lupt pentru mai mult.
Poate tu nu vrei sa mai stii nimic de mine, poate regreti ca ne.am cunoscut, poate chiar ma urasti si daca ai putea sa stergi clipa in care ne.am intalnit poate ai face.o, daca asta iti doresti, uita tot, simte.te liber, fi fericit.
Si poate nu te meritam dar eram atat de fericita, simteam ca am castigat pamantul intreg..si de aceea imi era teama ca intr.o zi se va sfarsi tot..si s.a intamplat.
Te.ai racit asa dintr.o data si te.ai distantat, ai plecat fara sa spui nimic..nimeni nu spune ca nu poti sa taci..dar tacerea ta ma doare, si nu stiu nici macar ce sa mai cred, dar imi doresc sa n.am dreptate, sa nu fie ceea ce cred...pentru ca acum tot ce imi dai e un ocean de taceri, si ma obligi sa.l ascult.
Eu am crezut in tine si nu mi.a pasat de ceilalti, dar tu n.ai facut decat sa te indepartezi de mine si sa ma lasi asa...

                     
                                               ...imi lipsesti, imi lipsesc cuvintele tale, imi lipseste felul tau de a ma face
                                                         sa zambesc, uneori credeam ca iti pasa..poate eram prea fericita
                                                                  sa vad ca e prea frumos sa fie si adevarat.

..si acum am ramas cu cateva sentimente negate de frica de a fi respinsa, care era mult prea greu de suportat..
pentru ca mereu am luptat si am castigat...sentimentul de a pierde nu l.am avut de multe ori..
Dar acum, da recunosc am pierdut, si nu stau acum sa arunc vorbe aiurea.. pentru ca, cu toate ca mi.e greu sa recunosc, m.ai schimbat..lucru pe care n.a reusit nimeni sa.l faca.
si acum nu pot sa mai mint ca totul e bine, numai eu stiu ce zace in mine, in capul meu...si tacerea nu.i o solutie, dar e cea mai sigura...si nu trebuie sa stie nimeni ca e o replica uitata candva..si ea e singura pe care o stiu si vreau sa o tin minte... pentru ca nu sunt decat un amestec de indiferenta, greseli, si ura..poate tristete si un gand ca nu sunt ce as fi vrut sa fiu.

              si tot ce a mai ramas...o voce uitata, un gand..un pas pierdut...pentru ca nu pot sa ma intorc in trecut sa.mi repar greselile care acum ma tin pe loc...

                         

  [si n.as vrea sa citesti asta vre.o data, dar totusi trebuia sa ti le spun cumva.pentru ca esti atat de special, si esti singurul care conteaza. ]

Azi nu..

 Azi nu am chef de nimic..
vreau doar sa plang si sa ma inteleg singura, caci nimeni nu poate.
vreau sa fiu singura si sa ma uit in gol, sa privesc in jur si sa vad ca nu stiu unde vreau sa ajung, sau ca nu pot sa ajung unde vreau, sau ca pot dar nu vreau... pentru ca odata ce am ajuns unde am vrut, s.ar putea sa regret si sa vreau sa ma intorc inapoi si o sa fie prea tarziu...sau nu
de fapt azi vreau sa stau aici, vreau sa nu am nevoie de nimeni! de nimeni! intelegi?
                     ...pentru ca nimeni nu.mi e alaturi cu adevarat, pentru ca nimeni nu ma intelege cum vreau eu.
vreau sa nu.mi mai fie dor de nimeni..
vreau sa nu  ma mai gandesc la tot ce am pierdut..
vreau sa nu ma mai gandesc la tine de cate ori imi aprind tigarea seara inainte sa adorm..
 si imi doresc si mai multe... cum ar fi sa.mi sterg trecutul...
dar acum vreau sa ma gandesc ca intr.o zi  voi pleca de aici, undeva, nu conteaza unde, undeva unde nu ma cunoaste nimeni si nu voi mai fi nevoita sa ascund nimic sub rasul ala atat de fals si de tampit de care m.am saturat!
          Si oricum nu ma astept sa ma inteleaga cineva , si oricum nimeni nu stie nimic despre mine, despre copilaria sau viata mea, sau ceea ce gandesc eu, cu toate ca multi au impresia ca stiu tot, dar nu.. tot ce stiu ei sunt aparente, iar aparentele inseala.
Si mi.e frica, mi.e frica ca intr.o zi o sa cedez si ma voi omori doar ca sa.i fac pe ei sa sufere.. sa le arat ca le pasa..si ca e prea tarziu sa mai arate asta.
Si ce crezi ca eu nu.mi doresc sa gasesc pe cineva in bratele caruia sa pot plange oricand simt nevoia, sa stie ce simt fara sa.i spun eu, si sa am siguranta ca orice ar fi e mereu cineva care ma intelege si ma accepta asa cum sunt eu, un copil tampit care nu vrea sa mai creasca, si care se lupta uneori pentru nimic chiar daca stie ca face asta degeaba...crezi ca eu nu vreau sa fie toate cum vreau eu..
Si ce daca vreau.. nimic nu e asa cum as vrea.. chiar nimic..si cu toate astea mereu vreau sa fie ca mine si sa am eu dreptate..stiu. e aiurea...
Dar azi nu vreau sa am dreptate, nu vreau sa rad, nu vreau sa aud pe nimeni sau sa ma inteleaga cineva... pur si simplu nu am chef de nimeni si de nimic..nu stiu de ce..dar azi vreau sa fiu altfel...
          ...nu vreau sa mai ranesc pe nimeni, chiar daca n.o fac intentionat o fac destul de des..si nici nu stii cat ma feresc de asta.. nu stii cat incerc sa nu mai fiu atat de rece si de distanta exact cu cine nu trebuie.. si e trist ca niciodata nu reusesc sa.mi  joc rolul ce mi se da pana la capat cu gandul ca ma voi schimba, ca voi fi altfel..
 si azi nu vreau sa mai aud nimic caci am vazut ca degeaba strig ca nu e ceea ce vreau si m.am saturat sa le tot explic ca nu  pot sa simt nimic la comanda.
Si stii de ce? pentru ca nu pot sa mint pe nimeni ca sunt fericita, nu pot sa ma mint nici pe mine ca nu.mi pasa de sentimentele mele,  ca nu pot sa ma prefac ca imi pasa..caci stiu ca nu pot sa fac asta mult timp si pana la urma cedez si adevarul tot iese la suprafata si la sfarsit tot e cineva ranit... si atunci nu voi fi eu aceea.
  

                                   si stiu ca nu sunt asa cum vor multi, ca sunt diferita de altii, poate prea diferita
                                          si ciudata...dar cineva tot trebuie sa ma inteleaga si pe mine...

Si asta cand o sa te intrebi ce.a mai ramas

Oamenii vin, raman sau pleaca, si nu poti sa.i condamni pentru asta..fiecare are dreptul asta.
Si unii aleg sa plece..cu sau fara motiv..si de fiecare data  ramane cineva, si e mai greu sa ramai.. sa ramai acolo si sa vezi cum pleaca, si sa nu poti sa faci nimic, sa nu poti sa.l opresti, sau sa.l intrebi de ce?
               Pentru ca sunt persoane care atunci cand pleaca uita sa lase niste raspunsuri, uita de cei care raman acolo, iar in urma lor lasa doar niste usi incuiate si cheile le arunca...de parca daca lor nu le pasa , n.are nimeni nevoie de raspunsuri.
Oricum prefer sa cred ca nimeni nu e parasit sau uitat..si oricum daca vrei poti sa pleci, n.o sa te uit totusi, ii tin minte pe toti care au plecat...
Dar inainte sa pleci de tot as vrea macar o data sa te vezi prin ochii mei inainte sa spui ca nu.mi pasa.

...pentru ca nu vreau sa calc stramb. dar o fac:)
                     ..nu vreau sa.mi fie frica. dar imi e.
    ...nu vreau sa dezamagesc.dar o fac
                            ...nu vreau sa plang pentru nimeni.dar plang.
...nu vreau sa.mi fie dor. dar imi e.
 nimic nu e cum as vrea, si nu pot sa aleg cum ma simt...
si toate astea pentru ce?
...pentru ca nimic nu e destul de aproape, ca sa speri mereu si sa nu fi niciodata  multumit, pentru ca realitatea nu e la fel ca visele pe care ni le facem..si asta pentru ca lumea nu e imperfecta..ci rea pur si simplu..si numai in povesti binele invinge raul, iar noi nu traim in povesti.
Si cu toate astea ne place sa visam, pentru ca numai atunci e cum vrem noi nu cum vor altii si putem sa fim fericiti.
Si acum e tarziu, nu dorm..nu pot.. e aproape 5 dimineata iar eu ma ratacesc printre ganduri si caut cu disperare raspunsuri..caci cineva a uitat sa mi le dea, incerc sa gasesc un sens..si totusi nu stiu ce gasesc..uneori am impresia ca am gasit toate raspunsurile, dar n.am gasit nimic...pentru ca asta e ceea ce cred eu, nu ceea ce e cu adevarat, si nu de asta am nevoie.
Pentru ca vreau totul, dar nu vreau nimic, poate nu merit ceea ce vreau, poate merit ceea ce mi se intampla.. dar nu mai pot, nu mai vreau, st satula de tot..e prea mult, dar nu.mi ajunge nimic, nu.mi ajung nici macar eu mie.
Si nu stiu de ce mi se intampla toate astea.
De ce nu e cum vreau eu?
De ce niciodata nu.mi dau seama ca trebuie sa renunt decat atunci cand vad cum mi se rup fragmente din inima?
De ce trebuie sa renunt la tot dintr.o data?
De ce sufletul ti.l ia tocmai acela care nu are nevoie de el?

De ce? De ce?
De ce mereu unui ''de ce?'' i se raspunde ''nu stiu''?

Si incep sa urasc tot, sa ma urasc pe mine ca nu am evitat toate astea, pentru ca daca as fi facut asta de la inceput acum n.as fi ajuns sa urasc nimic..oricum nu mai conteaza.


                       Si as vrea sa.ti spun tot dar realitatea si indiferenta ta ma opreste.
                                   ...oricum n.o sa te uit, ii tin minte pe toti care au plecat.


Si asta cand o sa te intrebi ce.a mai ramas..

1 iunie... ziua copilului

Ziua copilului din tine...ziua copilului care a fost uitat ...
Multi uitam sa mai fim copii, spunand ca ne.am maturizat..si poate asa e..timpul ne.a schimbat chipul, ne.a schimbat comportamentul, gandirea...dar copilul din noi ramane mereu indiferent de cat de repede trece timpul..
Si stiu..toti au probleme, si se uita pe ei...si lupta pentru ceva inutil uitand sa mai traiasca..uitand sa mai zambeasca, uitand sa mai fie fericiti... toti vor sa.si atinga scopurile..dar niciodata nu ajung sa duca totul la bun sfarsit..pentru ca mereu intervine altceva..si isi bat capul cu chestii care n.ar trebuii sa existe...
Toti au probleme...dar problemele lor sunt minore pe langa faptul ca au uitat sa mai fie copii din cand in cand.. si doare..caci toti alearga sa ajunga departe..in loc sa mearga mai incet..caci poate e drumul spre moarte, spre sfarsit..si atunci n.au realizat nimic...si ajung sa realizeze ca pentru tot ce ar fi vrut atunci e mult prea tarziu..
Si unde sunt sperantele si visele unor copii..pentru care dragostea e tot ce conteaza, si unde e copilul din tine care nu stie sa urasca?..unde e copilul acela care zambea mereu si care era fericit...e uitat..nici macar nu mai stii unde e...parca nu mai vrei sa stii cine e, nu mai vrei sa stii cum zambeste din orice prostie...nu mai vrei sa stii ca acela erai tu..un copil inocent..pentru ca inocenta lasa inima deschisa la tot ce e mai bun..
...si azi ploua..nici soarele nu mai vrea sa zambeasca..de ce ar face asta..nici noi nu zambim...toti se ascund dupa mastile alea idioate, rigide.. care nu zambesc, care iti arunca priviri inghetate, care au inchis copilul din ei intr.o camera intunecata si rece..si au aruncat cheia..si nu vor sa mai auda de el...si el e singur..si nu e niciodata auzit..si stie ca fiecare zi e diferita de celelalte...

                                           Si pentru ca toti suntem copii, indiferent de vointa noastra...
                                     si fiecare cand a fost copil cu adevarat..a avut niste vise..care au fost spulberate de niste principii prostesti, de lupta pentru a ajunge cat mai departe...

E simplu. daca nu simti, nu doare

Daca as putea as pleca departe, pe o insula de pe o alta planeta...sa fiu libera, sa nu fiu nevoita sa dau explicatii despre faptele mele.Acolo n.o sa fie nevoie sa incerc sa.mi tin sub control fiecare secunda din viata...fiecare secunda care poate schimba sau distruge totul.
Si o sa pot sa dansez in ploaie..iar lacrimile mele se vor amesteca cu ploaia..si o sa zambesc..iar atunci o sa te iau de mana si o sa dansam in ploaie..o sa te strang in brate si n.o sa.ti mai dau drumul..si o sa fiu fericita..si numai atunci ma voi elibera de toate ideile astea idioate, de mania de a gasi explicatie pentru orice si de a face lucruri cu care sunt de acord ceilalti.
Pentru ca n.am nevoie de minuni.am nevoie de tine!
Am dreptul sa fiu fericita si am sa lupt pentru fericirea mea..chiar daca asta inseamna sa.mi asum riscurile..si daca tot ar fi sa cad, macar sa cad de la mare inaltime...pentru ca o cadere de la etajul 5 te zdrobeste la fel de tare ca una de la etajul 100..
Si daca vei hotara sa pleci, voi ramane macar cu amintirea..
Pentru ca nu vreau pe cineva sa.mi controleze viata, ci pe cineva care sa ma inteleaga, sa ma iubeasca si sa ma accepte asa cum sunt.
Si in iubire nu exista reguli, iar tu stii asta...
Si stiu ca visez prea mult la o lume care sa.mi apartina, in care pot sa.mi permit sa fiu copil cand vreau, si sa iubesc pe cine am chef, fara sa ma judece nimeni...si uneori ma simt atat de inutila..n.am nimic din ce vreau.
Si acum tot incerc sa gasesc un sens acestei zile, chiar daca sunt constienta ca n.are nici un sens...as vrea sa gasesc un sens a tot ce mi se intampla...chiar daca nimic nu are nici un sens...si as vrea sa gasesc un sens acestei vieti..dar stiu ca n.are nici un sens...Si cu toate astea maine va veni oricum, chiar daca timpul nu ne mai ajunge...
Pentru ca timpul este ucigasul perfect, omoara tot, omoara toate sentimentele care ne.au zdruncinat vreodata, omoara ura, omoara iubirea...si uneori nu mai ramane nimic..
Si nu pot da timpul inapoi sa.mi indrept greselile..nu pot nici macar sa.l fac sa stea in loc, pentru ca el imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi schimba chipul, el fura sensul vietii...si in urma lui nu raman decat niste amintiri, nu raman nici chei nici usi..
Iar tu te porti de parca ai sa fi mereu aici, si taci cand ar trebui sa vorbesti, urasti cand ar trebui sa iubesti si ataci oameni care te iubesc, crezand ca vor sa te faca sa suferi...
Caci la sfarsitul oricarei povesti ne asteapta tristetea... dar eu nu voiam asta..

                                                        Imi pasa de tine, si nu cum crezi tu, si sufar si sunt proasta ca iti spun toate astea.
                                                                 Si voiam sa pastrez pentru amandoi un loc liber, unde sa respiram aer curat, unde sa ne                                                                        permitem sa nu fim perfecti..pentru ca am avut atatea sperante ce au murit in fum, de 
                                                                  asta imi pun speranta in tine..sa nu ma uiti si tu..
                                                                                                                          Si stiu ca e simplu, ca daca nu simti nu doare, doar ca  
                                                                                                                                     eu nu.mi permit sa nu.mi pese!

Niciodata nu e cum ar trebui sa fie..

Nimic din  ce exista nu e asa cum pare...nimic nu e cum ar trebui sa fie...
Si credeam ca s.a terminat, ca s.a sfarsit tot...si credeam in sfarsitul asta..dar se pare ca nimic nu se sfarseste pana nu pui punct.dar eu am pus punct de mult..iar tu inca continui. Si doare..si tie iti place sa te joci asa...
Si cand am zis ca am pus punct asa a fost, dar ai avut tu grija sa.l transformi in virgula...si uite asa povestea merge mai departe.
Si exact cand vedeam un sfarsit perfect, fara urme, fara regrete, fara nimic..a inceput totul din nou.Si nu nu.mi era dor de zilele astea pline de neliniste, si cred ca te urasc..si imi amintesc ca de fapt ador sa te vad zambind si totusi nu voiam asta..nu din nou..oricum se ajunge la nimic si apoi incepe din nou..
Si toate astea pentru ce?..pentru ca am crezut in tine,  si uitasem cat de drag imi esti, si uitasem ca eu cred in tine, si uitasem ca o data erai singura persoana care ma facea sa zambesc...si de fapt cred ca voiam sa uit tot..si reusisem..dar ai avut tu grija sa inceapa totul din nou inainte de a avea un sfarsit sigur..un sfarsit bine pus la punct...un sfarsit cu care ma obisnuisem..si de ce acum cand devenise totul atat de clar, atat de simplu de ce tocmai acum trebuie sa ma bagi tu in ceata din nou..si de ce acum cand renuntasem la tot...de ce vrei sa lupt din nou pentru NIMIC?..oricum n.am sa o fac..am sa raman indiferenta la acest capitol incheiat de mult..
pentru ca o legatura rupta o data nu se nastea a 2.a oara.:)


si stiu ca dupa fiecare sfarsit exista un nou inceput..nu o continuare...

Stiu.nu.ti pasa.taci!

Cateva sperante m.au facut sa cred in tine...oricum nu vei stii niciodata..pentru ca nu.ti pasa..:)

Dar poate nu mai sunt cuvinte..poate mai sunt, poate nu.si mai au rostul..si nu inteleg de ce ma gandesc la tine pana si atunci cand ma faci sa te urasc, poate nu pot sa te urasc..poate nu vreau...

de ce nu inteleg nimic?

de ce nici macar cand inchid ochii nu pot sa zambesc?

de ce vrei mereu sa ajungi in ultimul hal crezand ca toata lumea e a ta?

de ce te ascunzi in ceata crezand ca o sa.ti fie mai usor, cand de fapt iti va fi mai greu...

                        Si ranile cine le vindeca?

                                        timpul?

 ...timpul  doar le cicatrizeaza si nu.i suficient..mai ales cand vrei sa uiti tot si sa mergi mai departe..pentru ca si cicatricile dor cateodata...si uneori ma trezesc de mana cu trecutul, inconjurata de amintiri si vad cum toate sperantele mele cad jos si se sparg in mii de cioburi..si in zadar incerc sa le strang.. cioburile nu fac decat sa adanceasca ranile...

                Inchid ochii. visez. incerc sa merg mai departe. incerc sa uit tot. aproape reusesc. dar nu. ceva ma opreste. nu pot..nu pot sa las totul asa... si realizez ca e sansa mea care tot asteapta si o evit mereu...

                                             ... vreau sa vad ca iti pasa! atat!

si nu vreau sa pun accent pe rani..pentru ca totul se intampla cu un motiv...dar la asta mai avem si noi ceva de adaugat ...

Si nu.mi pasa daca maine o sa fie mai rau ca azi..

              de ce mi.ar pasa?

                                    nici tie nu pare ca.ti pasa...

Si nu.mi pasa daca maine ar fi ultima zi si ar trebuie sa plec...

             de ce mi.ar pasa?

                                    nici tie nu.ti pasa!

De ce as zambi?

nici tu nu zambesti..si asta ma doare cel mai tare...si chiar de.ar fi sa mi se sparga sufletul in mii de bucatele..chiar si cea mai mica dintre ele ar fi plina de iubire cat sa umple cerul cu stele...

               ...pentru ca printre atatea nenorociri vreau doar sa te iubesc si sa te vad fericit :)

 

eu.tu si restu'lumii

Si daca zambesc nu inseamna ca sunt fericita, si o doza de egoism mi.e de ajuns sa ma prefac ca totul e ok..in loc sa.mi permit sa iau tot ce.mi doresc.
Ar trebui sa stim cat si pe cine sa iubim, chiar daca uneori ne trezim vorbind la trecut, intr.o lume plina de amintiri, amintiri reale sau modificate si amplificate negativ de imaginatie, amintiri ce pentru unii nu conteaza prea mult, de parca le pasa lor de ceva, de parca le pasa lor de tine..si alegem sa ne inchidem sufletul, si asta nu inseamna ca o sa inceteze sa mai functioneze, doar se umple de durere..
Timp in care minutele zboara si ne anunta ca nici nu se vor oprii, nici nu se vor mai intoarce..si pierzi atata timp ca sa realizezi mai tarziu ca tot ce ai facut a fost sa te sacrifici pentru persoane care nu meritau asta...si atunci o sa fie prea tarziu...si n.o sa ai decat amintiri ce le porti mereu cu tine, si cu fiecare clipa se astern amintiri ce le uiti in acelasi decor ce resimtit pare a fi trist,desi zambesti de fiecare data..
Si viata nu inseamna numai amintiri, nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie...si sa dansezi in ploaie e frumos..asa ca ia.ma de mana si hai sa dansam..si iti permit sa ma schimbi tu daca eu nu reusesc, pentru ca eu nu vreau un sfarsit ciudat, nu vreau sfarsitul a ceva ce nu a inceput inca..
Stiu ca e sansa mea care asteapta si o evit mereu... oricum iti multumesc ca ma faci sa zambesc fara sa fie nevoie sa ascund ceva, ca ma accepti asa cum sunt, un copil tampit si idiot, si pentru ca stii sa stergi semnificatia timpului, pur si simplu ma faci sa uit toate amintirle despre trecut...


                                      Te invit sa ne pierdem de azi inainte
                      si sa ne stergem urmele mascati de cuvinte.
                                   hai sa dansam in iarba, hai sa plutim pe un nor,
                ploaia ce o sa cada ne stinge de ochii lor.
                                       de ochii tuturor azi fugim, evadam,
              ne lungim orizontul si fugim, ne jucam,
                                   ne purtam spre luna si stele si soare,
                       ascultam pe racoare aria de inserare.
                                          aria din departare invaluie in uitare
                orice munte, orice frunte, orice mare.
                            o chemare a cerului priveste un miraj,
                 pliveste amintiri, evadam din peisaj
                                 si acum respiram..
                    adiem in tandem printre raze, fluturi, papadie si lumina,
                      in zbor zambim, ne uimim de ce.o sa vina.
                                  Ia.ma de mana si hai sa evadam..
                                          Prinde.ma de mana si haide sa visam..
                                       Strange.ma de mana impreuna ne purtam..
                         Smulge.ma de umar cu gandul sa dansam.


Pentru ca e singurul care nu m.a facut sa regret ca il iubesc

No words...just feelings

Poate sunt multe lucruri pe care le regret, si nu pot sa fac nimic sa le schimb...poate nu mai are nici un rost, dar cu regretul de a nu fi incercat nu pot sa ma impac... totdeauna am incercat sa inteleg totul asa cum este, si n.am incercat sa schimb nimic niciodata, pentru ca tot ce se intampla se intampla cu un motiv..iar eu n.am dreptul sa schimb nimic..si uneori poate e mai bine asa...
Uneori ma simt inutila, n.am nimic din ce vreau, nu.mi permit sa.i ranesc pe ceilalti doar  ca sa fiu eu fericita, si uneori cred ca merit mai mult, poate merit si eu ceea ce imi doresc..dar nu pot sa ma exprim...si  as vrea sa am un moment de egoism si sa iau tot ce.mi place...
Si poate as fi putut sa fac multe, poate nu...''as fi putut''...nu vom ajunge niciodata sa intelegem semnificatia acestor vorbe..caci in toate momentele vietii noastre exista lucruri care s.ar fi putut intampla, dar pana la urma nu s.au intamplat..
Daca ar fi usor sa iubesti, l.as strange in brate si i.as spune ''sa stii ca nu sunt perfecta''.
 As vrea sa ma accepte asa cum sunt pana la capat, si oricat ar fi de greu sa nu renunte..
Am incercat sa uit si sa sper ca odata cu timpul v.a trece tot si uneori aveam impresia ca totul e gresit..dar n.a fost asa, n.am reusit decat sa incep sa tin la el din ce in ce mai mult, si toate astea pentru ca stiu  ca nu mi.a gresit cu nimic.Sunt sigura!
Si am momente in care vreau ca toate astea sa devina niste amintiri fara rost, dar sunt o proasta, pentru ca eu nu pot sa traiesc cu regretul de a nu fi incercat, chiar daca era bine sau nu...si stiu ca n.o sa transform asta intr.o simpla amintire pentru ca asa vor altii, doar ca sa fie ei fericiti...iar lor sa le pese numai de propria lor persoana... si sunt constienta ca ei sunt fericiti atata timp cat au siguranta ca mie mi.e rau..
Fericirea are doar un raspuns. iar raspunsul meu e la tine..si vreau sa vad ca iti pasa...si  nu vreau sa taci pentru ca nu cred in tacere..
Si poate uneori am uitat sa mai zambesc, am uitat sa mai visez, am uitat ca si eu merit sa fiu fericita nu numai ceilalti, am uitat ca nimeni nu.ti vrea binele, am uitat sa mai sper, am uitat sa iau decizii, am uitat sa ascult, am uitat sa gresesc...am uitat multe.. dar stii ce? nu.mi pasa ce.am uitat caci n.am uitat sa te iubesc...si stiu ca meriti mai mult, si fara sa.mi spui as vrea sa stiu ce gandesti, si daca iti e greu sa stii ca voi  fi mereu aici sa te ascult...
Si pentru ca esti singurul care nu m.a facut sa regret nimic..pot sa te iubesc cum vreau eu, chiar si in tacere..pentru ca in iubire nu exista reguli...si cu toate ca nu pot sa.ti arat...de fapt esti singurul care conteaza, singurul pe care il iubesc...

Dar acum am impresia ca existi doar ca sa am la ce visa..pentru ca e doar un joc nebunesc in care ca si ceilalti te prefaci ca totul e ok si alaturi de ei distrugi lucrurile care ne unesc si nu reusesc sa.mi amintesc chipul tau si imi pare rau...
     
                       ......dar asta nu este unicul meu regret.

   

                                           Tu gandeste ca nici eu nu pun
                                Doi bani pe mine pt ca sunt nebuna.
                                           Prefa.te ca esti eu si.o sa.ti placa poate,
                                    Dar in timpul asta eu voi fi departe.
                                               Iti multumesc pentru timpul acordat,
                         Pentru ce pot sau nu inca sa fac,
                                  Pentru ca datorita tie am evadat
                  Dintr.un trist trecut, dintr.un alb intunecat.
                       Si te rog sa nu.i crezi pe ceilalti.
                                     Ei ma urasc pentru ca nu sunt evadati.
                      Ei sunt povesti, sunt vise ciudate,
                 Sunt nebuni, nu ca noi, suflete imaculate!
          

...

-->

Cand aveai 1 an, ea te-a hranit si te-a imbaiat.Tu i-ai multumit, plangand intreaga noapte.
Cand aveai 2 ani, ea te-a ajutat sa mergi.Tu i-ai multumit, fugind de langa ea, cand te-a chemat.
Cand aveai 3 ani, ea iti gatea mancarea, cu dragoste.Tu i-ai multumit, rasturnand farfuria pe jos.
Cand aveai 4 ani, ea ti-a daruit creioane colorate.Tu i-ai multumit, colorand toti peretii.
Cand aveai 5 ani, ea te-a imbracat in haine de sarbatoare.Tu i-ai multumit, intrand in prima balta cu noroi.
Cand aveai 6 ani, ea a mers cu tine la scoala.Tu i-ai multumit strigand: " Nu vreau sa merg!"
Cand aveai 7 ani, ea ti-a cumparat prima minge.Tu i-ai multumit, aruncand-o in fereastra vecinului.
Cand aveai 8 ani, ea ti-a cumparat o inghetata.Tu i-ai multumit, varsand-o in pe tine
Cand aveai 12 ani, te-a avertizat sa nu te uiti la anumite lucruri.Tu i-ai multumit, asteptand, pana cand ea pleaca de acasa.
Cand aveai 13 ani, ea te-a indemnat sa porti ceea ce iti sta bine.Tu i-ai multumit, spunandu-i ca nu "are gust".
Cand aveai 14 ani, ea te-a trimis in tabara, in vacanta.Tu i-ai multumit, uitand sa scrii macar un mesaj.
Cand aveai 15 ani, ea venea acasa, asteptand o imbratisare.Tu i-ai multumit, incuind usa la camera ta.
Cand aveai 16 ani, te-a invatat sa conduci masina ei.Tu i-ai multumit, luandu-i-o de fiecare data.
Cand aveai 17 ani, ea astepta un telefon important.Tu i-ai multumit, vorbind la telefon toata noaptea.
Cand aveai 18 ani, ea a plans la ceremonia de inmanare a diplomei tale.Tu i-ai multumit, ramanand departe de casa, pana in zori

Cand aveai 19 ani, ea ti-a platit studiile, te-a dus la colegiu, ti-a dus bagajul.Tu i-ai multumit, luandu-ti ramas bun de la ea, afara, de rusine sa nu te vada prietenii tai.
Cand aveai 20 de ani, ea te-a intrebat daca ai prieteni.Tu i-ai multumit, spunandu-i "Nu este treaba ta!"
Cand aveai 21 de ani, ea ti-a sugerat o meserie.Tu i-ai multumit spunand: " Nu vreau sa fiu ca tine!"
Cand aveai 22 de ani, te-a imbratisat la terminarea colegiului.Tu i-ai multumit intreband daca iti poate plati o croaziera.
Cand aveai 23 de ani, ea ti-a daruit mobila pentru prima ta locuinta.Tu i-ai multumit, spunand prietenilor tai ca ti se pare urata.
Cand aveai 24 de ani, ea ti-a cunoscut logodnica si te-a intrebat despre planurile de viitor.Tu i-ai multumit, spunand: "Maaaa-ma, te rog!"
Cand aveai 25 de ani, ea te-a ajutat sa faci fata la cheltuielile de nunta, a plans si ti-a spus cat de mult te iubeste!Tu i-ai multumit, mutandu-te in cealalta parte a tarii.
Cand aveai 30 de ani, te-a sunat sa-ti dea sfaturi pentru copilul tau.Tu i-ai multumit spunandu-i: " Timpurile s-au schimbat!"
Cand aveai 40 de ani, te-a sunat sa-ti aduca aminte de o zi de nastere.Tu i-ai multumit,spunandu-i: " Sunt foarte ocupat acum!"
Cand aveai 50 de ani, ea s-a imbolnavit si a avut nevoie de ajutorul tau.Tu i-ai multumit citindu-i despre povara, care au devenit parintii, pentru copiii lor.
Si apoi, intr-o buna zi, ea muri, neauzita. Si tot ce nu ai facut vreodata ,te-a doborat ca un traznet...ah, daca totusi...

[nu am scris.o eu, am gasit.o pur si simplu...dar  mi se pare prea geniala...]

Tot ce ne uneste ne si desparte...

As vrea sa te strang in brate , sa tip de fericire si sa nu.mi pese de nimeni, sa pot sa ma exprim fara sa fiu judecata, sa.ti spun tot ce simt...dar realitatea ma opreste.Uneori am nevoie sa te vad, sa stiu ca esti bine, sa stiu ca esti fericit, am nevoie de privirea ta atat de nevinovata de copil care ma omoara cu fiecare clipit.

Pentru ca esti special si pentru ca tu esti si ramai motivul care m.a schimbat, odata cu tine am inceput sa iubesc ceea ce uram candva sau ce nu indrazneam sa accept, si am inceput sa  urasc tot ce credeam ca imi face bine si de fapt ma tinea pe loc, mi.ai deschis ochii ,m.ai desprins de trecut si mi.ai dat forta sa merg mai departe, cu toate ca nu esti langa mine...
Am nevoie sa am linistea mea, sa ma asculti pana si atunci cand tac, sa ma strangi in brate si sa nu.mi mai dai drumul...si de cand ne.am cunoscut   tot nu reusesc sa inteleg de ce destinul a decis sa ne intalnim si apoi ne.a ucis fiecare vis, fiecare speranta facandu.ne sa stam departe unul de celalat...
Credeam ca toate or sa treaca dar n.a fost asa,stiu ca nu poti sa ma uiti, stiu si n.as vrea s.o faci...pentru ca eu nu am cum si nu poti sa ma invinovatesti pentru asta...acum taci si asculta.ma, si lasa.ma sa cred ca totul va fi bine  intr.un final...

Si nu ma lasa sa plang, da.mi macar 5 motive sa rad, si acum fa ceva sa iti fie macar tie mai bine, si nu.ti face griji daca o sa mai si pierzi, nu poti castiga mereu, si invata sa nu.ti pastrezi sufletul de gheata...

               Si cu toate ca uneori voiam sa zambesti doar pentru mine, acum invata.ma doar cum sa.ti spun
                                                                            ...ca te ador fara sa te deranjez...

..si toate astea pentru ca  o sa trebuiasca sa.mi aduc aminte de el si va fi trist sau va fi frumos, va fi ridicol sau poate serios,  o sa.mi  aduc aminte de el, de ceea ce a fost si nu v.a mai fi,ceea ce as fi vrut sa fie si nu era....

Please take me away from here...

Stii.. uneori imi doresc ca tu sa fi fost doar un vis...un simplu vis care sa nu.l pot exprima in cuvinte..cel putin din el ma trezeam, chiar daca nu o faceam cu zambetul pe buze...Ma trezesc printre cuvinte confuze si imagini difuze..iar rabdarea deja e in plus de mult timp..
Sa mai astept?
Ce?
De ce?
Si pentru ce?
...privesc cum toate se duc...si nu.mi pasa...
Incearca sa privesti si tu prin ochii mei...oare o sa vezi ce.am vazut si eu candva? oare o sa ai curaj sa spui adevarul...sau o sa te minti in continuare ca nu.ti pasa?
Stii? cineva mi.a spus ca fericirea e in mainile mele, ca inca pot sa fac ce vreau cu ea...sa nu o las sa scape...dar nu stia ca am mainile legate..
Si nu ma multumesc doar cu niste cuvinte aruncate.n sec, vreau faptee...si inca nu stiu cat sa.mi permit sa simt si cat sa evit...sa nu simt nevoia  sa joc un alt rol...
Si dupa atatea...inca mai am un raspuns de dat...iar tu mai ai o intrebare de pus ...dar tu taci si ma zdruncina pana si  urletul tau tacut...si tu n.ai nici un drept sa ma judeci...fiindca tu nu stii nimic...pentru ca tu nu stii sa simti...tu stii doar sa gandesti...